19. 10. 15

Risipa alimentara page 1

La data de 16 octombrie 2019 va fi celebrată ZIUA NAŢIONALĂ A ALIMENTAŢIEI ŞI A COMBATERII RISIPEI ALIMENTARE. Alimentaţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii şi prosperităţii fiinţei umane, iar cu această ocazie atragem atenţia întregii societăţi asupra problemei siguranței și a risipei alimentare.

Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. Importanța acestui subiect va continua să crească, în special având în vedere nevoia de a hrăni o populație mondială aflată în creștere.

Asigurarea securității alimentare a populației, este obligația fiecărui stat. Problema securității alimentare, a accesului populației la produse agroalimentare de bază și de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Asigurarea securității alimentare pentru toți indivizii, contribuie la liniștea socială, la stabilitate și prosperitate.

Scopul campaniei: este o inițiativă de informare şi de conştientizare a publicului larg privind problema siguranței și a risipei alimentare la noi în ţară.

Sloganul campaniei: Opriți risipa alimentară! Împreună să păstrăm planeta verde!

Obiectivele principale ale campaniei sunt: creşterea rolului şi a gradului de informare şi implicare a societăţii civile şi a publicului larg în realizarea şi implementarea politicilor publice în domeniul reducerii risipei de hrană din România și asigurarea siguranței alimentelor; promovarea pe agenda guvernamentală şi parlamentară a măsurilor privind reducerea risipei de alimente în România; conştientizarea decidenţilor politici asupra necesităţii aplicării urgente a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare şi a normelor de aplicare ale acesteia.

Mesaje cheie:

  1. Împreună să păstrăm planeta verde!
  2. Lupta contra risipei alimentare este o urgenţă mondială.
  3. Cumpărând cu chibzuinţă, salvăm planeta.
  4. Donați ce nu consumaţi!
  5. Folosiți surse de apă și materii prime sigure!

Risipa alimentara page 2

19. 10. 03

Cancer san femei 1

Octombrie este luna de conștientizare a ceea ce reprezintă cancerul de sân. Marcată în țări din întreaga lume, campania își propune să crească atenția și gradul de conștientizare privind depistarea precoce, tratamentul, dar și prevenirea acestei boli deosebit de grave.

Rata de incidență a cancerului de sân depășeste cu mult rata celorlalte tipuri de cancer, în toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestora. De asemenea, reprezintă principala cauză de deces prin cancer, fiind responsabil pentru 15% din totalul deceselor cauzate de această boală în rândul populației feminine, la nivel global.

Desfășurată pentru prima dată în România, sub sloganul Depistarea precoce a cancerului de sân vă poate salva viața! campania dedicată LICCS are ca temă în 2019, Screeningul - esențial în depistarea precoce a cancerului de sân.

Scopul campaniei este informarea și conștientizarea:

  • Profesioniștilor din asistența medicală primară despre cancerul de sân;
  • Populației generale și în special a celei feminine cu vârsta peste 40 ani asupra metodelor de prevenție existente, posibilităților de diagnostic și tratament.

Campania are ca obiective creșterea nivelului de informare și conștientizare despre :

  • Factorii de risc și modul prin care aceștia pot influența evoluția bolii;
  • Metodelor de prevenire a cancerului de sân
  • Importanța efectuării screeningului pentru cancer de sân.

Mesajele principale ale campaniei sunt:

  • Cancerul de sân este cel mai răspândit tip de cancer în rândul femeilor;
  • Cancerul de sân diagnosticat tardiv are o evoluție gravă;
  • Cancerul de sân netratat are o evoluție gravă;
  • Cancerul de sân depistat precoce și tratat corect crește șansa de supraviețuire cu o bună calitate a vieții;
  • Screeningul mamar este esențial în depistarea precoce a cancerului de sân.

În România, cancerul de sân ocupa în 2018, prima poziție cu o pondere a incidenței de 25,1% (9 629 cazuri noi), la mare distanță de cancerul de colon (11,9%; 4 576 cazuri noi) și cancerul de col uterin (8,6%; 3 308 cazuri noi).

În 2017, numărul deceselor înregistrate în rândul femeilor prin cancerul mamar, a fost de 3 484, în creștere față de 2016 (3 457 decese).

În 2018, a fost demarat în România, proiectul de implementare a Programului pilot pentru depistarea precoce a cancerului de sân, program de prevenție, depistare, diagnostic și tratament precoce al cancerului mamar, ce se va derula pe o perioadă de 5 ani.

Conform Ministerului Sănătății, Programul pilot va furniza ghiduri și protocoale de testare, diagnostic și tratament ale cancerului de sân, va pregăti personal medical și va dezvolta infrastructura, astfel încât să poată fi extinsă testarea la nivel național.

Lipsa screening-ului pentru cancerul de sân în rândul populației feminine a generat o situație mai mult decât îngrijorătoare în România. Procentul redus al persoanelor care au efectuat examenul mamar (6%) ne situează pe ultimul loc în UE.

De aceea implicarea promotorilor sănătății în stimularea schimbării comportamentale a populației, prin adoptarea unui stil de viață sănătos, reprezintă o modalitate accesibilă de prevenție în apariția cancerului de sân fiind la îndemâna tuturor.

De asemenea, mediatizarea largă a LICCS 2019 prin toate canalele de informare, poate ajuta publicul larg să conștientizeze mai bine asupra prevenției acestei boli.

Factori de risc asociați cancerului de sân:

  1. Istoricul familial
    1. cancer mamar diagnosticat înainte de 50 de ani sau cancer ovarian diagnosticat la orice vârstă;
    2. cazuri de cancer mamar și ovarian sau cancer mamar bilateral sau multiplu apărute la aceeași persoană din familie indiferent de gradul de rudenie;
    3. prezența unui caz de cancer mamar la bărbat în istoricul familiei;
    4. existența unei mutații BRCA1 sau BRCA2 cunoscută în familie.
  2. Terapia hormonală de substituție, mai ales în post-menopauză
  3. Lipsa unei sarcini sau o primă sarcină tardivă
  4. Evitarea alăptării
  5. Fumatul
  6. Radiațiile la care a fost expusă în scop diagnostic sau terapeutic
  7. Obezitatea și sedentarismul
  8. Consumul de alcool în exces
  9. Vârsta peste 50 de ani

Cancer san profesionisti 1

19. 10. 03

Cancer san femei 1

Octombrie este luna de conștientizare a ceea ce reprezintă cancerul de sân. Marcată în țări din întreaga lume, campania își propune să crească atenția și gradul de conștientizare privind depistarea precoce, tratamentul, dar și prevenirea acestei boli deosebit de grave.

Rata de incidență a cancerului de sân depășeste cu mult rata celorlalte tipuri de cancer, în toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestora. De asemenea, reprezintă principala cauză de deces prin cancer, fiind responsabil pentru 15% din totalul deceselor cauzate de această boală în rândul populației feminine, la nivel global.

Desfășurată pentru prima dată în România, sub sloganul Depistarea precoce a cancerului de sân vă poate salva viața! campania dedicată LICCS are ca temă în 2019, Screeningul - esențial în depistarea precoce a cancerului de sân.

Scopul campaniei este informarea și conștientizarea:

  • Profesioniștilor din asistența medicală primară despre cancerul de sân;
  • Populației generale și în special a celei feminine cu vârsta peste 40 ani asupra metodelor de prevenție existente, posibilităților de diagnostic și tratament.

Campania are ca obiective creșterea nivelului de informare și conștientizare despre :

  • Factorii de risc și modul prin care aceștia pot influența evoluția bolii;
  • Metodelor de prevenire a cancerului de sân
  • Importanța efectuării screeningului pentru cancer de sân.

Mesajele principale ale campaniei sunt:

  • Cancerul de sân este cel mai răspândit tip de cancer în rândul femeilor;
  • Cancerul de sân diagnosticat tardiv are o evoluție gravă;
  • Cancerul de sân netratat are o evoluție gravă;
  • Cancerul de sân depistat precoce și tratat corect crește șansa de supraviețuire cu o bună calitate a vieții;
  • Screeningul mamar este esențial în depistarea precoce a cancerului de sân.

În România, cancerul de sân ocupa în 2018, prima poziție cu o pondere a incidenței de 25,1% (9 629 cazuri noi), la mare distanță de cancerul de colon (11,9%; 4 576 cazuri noi) și cancerul de col uterin (8,6%; 3 308 cazuri noi).

În 2017, numărul deceselor înregistrate în rândul femeilor prin cancerul mamar, a fost de 3 484, în creștere față de 2016 (3 457 decese).

În 2018, a fost demarat în România, proiectul de implementare a Programului pilot pentru depistarea precoce a cancerului de sân, program de prevenție, depistare, diagnostic și tratament precoce al cancerului mamar, ce se va derula pe o perioadă de 5 ani.

Conform Ministerului Sănătății, Programul pilot va furniza ghiduri și protocoale de testare, diagnostic și tratament ale cancerului de sân, va pregăti personal medical și va dezvolta infrastructura, astfel încât să poată fi extinsă testarea la nivel național.

Lipsa screening-ului pentru cancerul de sân în rândul populației feminine a generat o situație mai mult decât îngrijorătoare în România. Procentul redus al persoanelor care au efectuat examenul mamar (6%) ne situează pe ultimul loc în UE.

De aceea implicarea promotorilor sănătății în stimularea schimbării comportamentale a populației, prin adoptarea unui stil de viață sănătos, reprezintă o modalitate accesibilă de prevenție în apariția cancerului de sân fiind la îndemâna tuturor.

De asemenea, mediatizarea largă a LICCS 2019 prin toate canalele de informare, poate ajuta publicul larg să conștientizeze mai bine asupra prevenției acestei boli.

Factori de risc asociați cancerului de sân:

  1. Istoricul familial
    1. cancer mamar diagnosticat înainte de 50 de ani sau cancer ovarian diagnosticat la orice vârstă;
    2. cazuri de cancer mamar și ovarian sau cancer mamar bilateral sau multiplu apărute la aceeași persoană din familie indiferent de gradul de rudenie;
    3. prezența unui caz de cancer mamar la bărbat în istoricul familiei;
    4. existența unei mutații BRCA1 sau BRCA2 cunoscută în familie.
  2. Terapia hormonală de substituție, mai ales în post-menopauză
  3. Lipsa unei sarcini sau o primă sarcină tardivă
  4. Evitarea alăptării
  5. Fumatul
  6. Radiațiile la care a fost expusă în scop diagnostic sau terapeutic
  7. Obezitatea și sedentarismul
  8. Consumul de alcool în exces
  9. Vârsta peste 50 de ani

Cancer san profesionisti 1

19. 10. 01

Ziua Europeană Anti-Depresie este marcată în fiecare an, la data de 1 octombrie 2019, fiind o iniţiativă a Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei – European Depression Association – EDA. Campania din acest an are ca tema „Conştientizarea şi managementul depresiei” și se desfășoară sub sloganul: „Împreună împotriva depresiei!”

Scopul campaniei este informarea și conștientizarea:

  1. medicilor de familie privind problematica depresiei şi metodele de management ale depresiei;populaţiei generale şi, în special a gravidelor şi lăuzelor asupra recunoaşterii semnelor şi simptomelor specifice depresiei postnatale şi a posibilităţilor de tratament.

Având în vedere faptul că depresia reprezintă o problemă de sănătate publică prevalentă în multe din statele membre ale UE, afectând peste 50 de milioane de europeni, iar în România, peste 5% din populaţie suferă de depresie, conform OMS, obiectivele campaniei sunt:

  • Informarea populaţiei generale cu privire la semnele şi simptomele depresiei, a cauzelor şi consecinţelor acesteia şi a mijloacelor de prevenire şi tratament;
  • Informarea gravidelor şi lăuzelor cu privire la semnele şi simptomele depresiei post-partum;
  • Conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului pe care îl are depresia asupra vieţii oamenilor;
  • Importanţa aplicării screening-ului depresiei în cabinetele medicilor de familie.

Depresia este o boală care se tratează, de aceea este esenţial ca întreaga populaţie să conştientizeze importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor depresiei, știut fiind faptul că o mulțime de cazuri rămân nediagnosticate, fie ca urmare a nerecunoașterii simptomatologiei depresiei, fie din cauza stigmatului pe care îl poartă orice tulburare psihică.

Poster ZEAD page 0001

19. 09. 26

POSTER Contraceptie edited

În 2017 România era pe primul loc în UE în ce priveşte numărul de copii născuţi de mame cu vârste sub 15 ani, reprezentând 41% dintre toate cazurile Uniunii Europene (383 născuți vii), conform datelor Eurostat.

Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul.” Fenomenul „copiilor cu copii” –mai multe nașteri premature, rată de vaccinare scăzută și riscuri sociale–este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situația unei mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalității infantile. Astfel, potrivit ultimei analize a Salvați Copiii (România, 2018), cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature. Există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă și o dezvoltare emoțională, dar și socială, încă incomplete, și lipsa accesului la educație pentru sănătate și la servicii medicale (Salvați Copiii România).

Contracepția/planificarea familială (PF) urmărește conștientizarea importanței cunoaşterii metodelor, prevenirea sarcinilor nedorite, prevenirea deceselor mamei și copiilor, spațierea sarcinilor/nașterilor, reducerea numărului de avorturi, cu scopul de a ajuta la luarea unor decizii informate.

Sloganul campaniei Ziua Mondială a Contracepţiei 2019: “CONTRACEPȚIA: DREPTUL TĂU, ESTE ȘI RESPONSABILITATEA TA!".

Scopul campaniei: informarea populaţiei generale, în special tinerilor și populațiilor defavorizate, cu privire la importanța metodelor contraceptive pentru a face alegeri corecte legate de propria sănătate sexuală şi reproductivă.

Grupuri vulnerabile: copiii cu vârste 10-18 ani, copiii din zonele rurale, persoanele cu o condiție social-economică precară, persoanele cu dizabilități mentale.