Programe naționale

Programului Național V (PN V)

Programul naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

 

Coordonator Serviciu Evaluarea și Promovarea Sănătății – Dr. Simona Berariu

Coordonator Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor – Dr. Rodica Mihăilă

 

Promovarea sănătăţii este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte controlul asupra determinanţilor sănătăţii şi, prin aceasta, de a-şi îmbunătăţi starea de sănătate. Promovarea sănătăţii reprezintă o strategie de mediere între individ şi mediu, combinând alegerea personală cu responsabilitatea socială şi având drept scop asigurarea în viitor a unei mai bune stări de sănătate (WHO-EURO, Health Promotion Glossary, 1989).

 

Serviciile şi activităţile de promovare a sănătăţii şi educație pentru sănătate sunt garantate de stat şi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Unitatea de Asistență Tehnică și Management (UATM) – structura de specialitate din cadrul Institutului de Sănătate Publică București (INSP) – Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS).

 

Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate (PNEPSES) are ca principal obiectiv – Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi combaterea principalilor factori de risc.

Este structurat în două părți:

  1. Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;
  2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun (care este implementat de alte unități sanitare).

 

Subprogramul A – Evaluare şi  Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate are două domenii specifice:

  1. intervenţii pentru un stil de viaţă sănătos; 5,1
  2. evaluarea stării de sănătate a populaţiei, ce include: 5,2
    • evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor;
    • evaluarea stării de sănătate a populaţiei generale.

 

  1. SUBPROGRAMUL de PROMOVARE a unui STIL de VIAȚĂ SĂNĂTOS prin intervenții specifice are ca obiectiv îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţie prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi combaterea principalilor factori de risc. În cadrul programului se urmărește îmbunătățirea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor sanogene ale populației prin activități de profilaxie primară, precum și creşterea numărului de persoane informate, din grupurile ţintă, privind stilul de viaţă sănătos şi combaterea principalilor factori de risc.

 

Activitățile se desfășoară în cadrul Campaniilor din calendarul internațional și național, propuse de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS) din cadrul INSP București și aprobate de Ministerul Sănătății, precum și prin organizarea de campanii la nivel local, în funcție de prioritățile de sănătate publică ale zonei.

Calendarul din anul 2021 propune, un numar de 13 campanii, ale căror teme includ  problematica de sănătate publică abordată în anul 2020, iar dintre acestea un număr de 7 campanii includ și celebrări ale unor evenimente mondiale, europene sau naționale, astfel:

 

  1. Sănătate mintală – ianuarie
  2. Sănătatea reproducerii – februarie
  3. Sănătatea orală – martie (Ziua Mondiala a Sănătăţii Orale – 20 martie)
  4. Ziua Mondială a Sănătății – 7 aprilie (tematică în concordanță cu cea stabilită de OMS)
  5. Vaccinare – aprilie (Saptamana Europeana a Vaccinarii: 20-25 aprilie)
  6. Cancer – mai (Săptămână Europeană de Luptă Împotriva Cancerului : 25-31 mai)
  7. Alcool – iunie
  8. Activitate fizică – iulie
  9. Mediu (schimbari climatice, expunerea la UV, etc) – august
  10. Siguranța pacientului – septembrie (Ziua Mondială pentru Siguranța Pacientului – 17 septembrie)
  11. Nutriție/Alimentație – octombrie (Ziua Națională a Alimentației si a Combaterii Risipei Alimentare – 16 octombrie)
  12. Tutun – noiembrie (Ziua Națională fără Tutun – 18 noiembrie)
  13. Boli transmisibile (TB, HIV, Hepatita) – decembrie (Ziua Mondiala de Lupta Împotriva HIV/SIDA, 1 decembrie)

 

Durata implementării  fiecăreia dintre cele 7 campanii este de o lună, oferind însă oportunitatea corelării cu evenimentele mondiale, europene sau naționale, după caz.

 

Temele campaniilor locale sunt determinate de principalele aspecte de sănătate publică din regiune. De-a lungul anilor, acestea au vizat gripa și virozele respiratorii, boala Lyme, poluarea, trichineloza, hepatita A, etc. Anul acesta preponderente vor fi acțiunile în cadrul Pandemiei Corona Virus.

 

  1. SUBPROGRAMUL de SUPRAVEGHERE a STĂRII de SĂNĂTATE a POPULAŢIEI – EVALUAREA STĂRII de SĂNĂTATE se ocupă de monitorizarea stării de sănătate a populației generale, în special a grupurilor vulnerabile, precum și a copiilor și tinerilor, prin intervenții care urmăresc:

– evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar (6-10 ani);

– evaluarea comportamentelor legate de fumat la populația școlară;

– evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi tinerii din colectivitățile şcolare din mediul urban şi rural;

– evaluarea morbidităţii cronice prin dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri și la populația generală;

– efectuarea triajului epidemiologic după vacanţe;

– supravegherea condițiilor igienico sanitare generale , prscum și în colectivitățile de copii și tineri;

– realizarea de studii și cercetări privind determinanții sănătății.

 

Legislație – selecție

  1. LEGE Nr. 95 din 14 aprilie 2006, Republicată, privind reforma în domeniul sănătăţii

(Act de bază: Legea nr. 95/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015; Acte modificatoare: Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 30 septembrie 2015; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015; Legea nr. 260/2015; Legea nr. 294/2015);

  1. ORDIN Nr. 386 din 31 martie 2015, privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016 (Act de bază: Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2015; Acte modificatoare: Ordinul ministrului sănătăţii nr. 701/2015; Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1287/2015);
  2. HOTĂRÂRE Nr. 206 din 25 martie 2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016;
  3. Ordin nr. 807 din 29 iunie 2015 pt aprobarea machetelor fără regim special pentru raportarea indicatorilor specifici programelor de sănătate prntru anii 2015-2016;
  4. Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018‎ și pentru prelungirea termenului de aplicare;
  5. ORDIN Nr. 377/2017 din 30 martie 2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018

(Acte modificatoare: Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1020/2017, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1249/2017, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1/2018);

  1. Ordinul nr. 2008/2020 privind modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 377/2017;
  2. LEGEA nr. 152 din 24 iulie 2020 privind organizarea şi finanţarea serviciilor de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor
  3. HOTARARE nr. 16 din 27 ianuarie 2021 pentru completarea Hotararii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor nationale de sanatate pentru anii 2017 și 2018

PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A FEMEII ŞI COPILULUI (PN VI)

 

Coordonator – Dr. Simona Berariu

 

  1. Obiective:
  2. îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului;
  3. îmbunătăţirea stării de sănătate a femeii.

 

  1. Structura:
  2. Subprogramul de nutriție și sănătate a copilului;
  3. Subprogramul de sănătate a femeii.

 

  1. Unitate de asistenţă tehnică şi management: structura de specialitate din cadrul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” Bucureşti (INSMC)

 

Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 – 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, cu completările şi modificările ulterioare

ORDIN 377/2017 cu completările și modificările ulterioare

 

VI.1. SUBPROGRAMUL DE NUTRIŢIE ŞI SĂNĂTATE A COPILULUI

 

Domenii de intervenţie:

  1. profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0 – 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf;
  2. profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate mică la naştere;
  3. prevenirea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital prin screening neonatal, confirmarea diagnosticului de fenilcetonurie și monitorizarea evoluției bolii;
  4. tratamentul dietetic al copiilor cu fenilcetonurie și alte boli înnăscute de metabolism;
  5. prevenirea deficienţelor de auz prin screening auditiv la nou-născuți;
  6. prevenirea retinopatiei de prematuritate şi a complicaţiilor acesteia, prin screening neonatal, laserterapie şi monitorizarea evoluției bolii;
  7. prevenţia morbidităţii asociate şi a complicaţiilor, prin diagnostic precoce, precum şi monitorizarea unor afecţiuni cronice la copil;
  8. prevenirea complicaţiilor, prin diagnostic precoce și monitorizare a epilepsiei și a manifestărilor paroxistice non-epileptice la copil;
  9. analiza inegalităţilor în starea de sănătate a copiilor

 

Notă – Domeniile de intervenție 2 – 8 sunt implementate de unităţi de specialitate care trebuie să îndeplinească anumite criterii, în funcție de tipul intervenției, spitale care au în structură :

– secţii/compartimente specializate – obstetrică-ginecologie, neonatologie (nou-născuți și/sau prematuri), cu nivelul 3 sau 2 de ierarhizare, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1881/2006 privind ierarhizarea unităţilor spitaliceşti;

– secţii/compartimente de neonatologie, pediatrie, pediatrie cronici, recuperare pediatrică;

– spitalele de pediatrie sau secţii clinice de specialitate pediatrie şi personal medical cu experienţă profesională în diagnosticul, iniţierea şi conducerea tratamentului

afecțiunilor care fac obiectul intervenţiei şi/sau în iniţierea şi conducerea tratamentului specific.

– spitalele care au relaţie contractuală pentru furnizarea serviciilor medicale spitaliceşti în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

– unităţi sanitare care au în dotare echipamente adecvate determinărilor de laborator şi personal calificat pentru efectuarea probelor şi interpretarea rezultatelor. 

– spitalele în cadrul cărora se pot efectua toate cele 3 tipuri de EEG (video EEG, EEG de somn, EEG de lungă durată).

Includerea spitalelor private în lista unităţilor de specialitate care implementează intervenţia se realizează în condiţiile în care capacitatea sistemului public este depăşită.

 

În județul Sibiu există 3 unități sanitare care desfășoară intervenții în cadrul PN VI, și anume: Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu (intervențiile 2, 5 și 6), Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu (intervenția 7) și Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gh. Preda” Sibiu (intervenția 8).

 

Intervenția 1 – Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0 – 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf

  1. Activităţi: procurarea şi distribuţia de lapte praf în scopul acordării gratuite copiilor cu vîrsta cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, conform prevederilor legale în vigoare – Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 – 12 luni şi Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 – 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, cu completările şi modificările ulterioare.
  2. Beneficiarii intervenţiei: copii cu vârstă cuprinsă între 0 – 12 luni care îndeplinesc criteriile prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 – 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, cu completările şi modificările ulterioare (ART. 1):

 

„Laptele praf formulă pentru sugari se acordă gratuit, pe bază de prescripţie

medicală eliberată de medicul de familie, numai pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern şi care se încadrează în următoarele criterii:

  1. a) cu mame care prezintă contraindicaţii ale alăptării (boli grave: TBC pulmonar

activ, neoplazii, caşexie, septicemie, boli psihice grave, epilepsie, eclampsie, scleroză în plăci, insuficienţă renală, hepatică sau cardiacă, diabet zaharat decompensat, tireotoxicoză, mamă infectată cu HIV, tratamente cu citostatice, diazepine, anticonvulsivante, anticoagulante, radioizotopi, consum de droguri sau dependenţă de alcool, tutun care determină intoxicaţii ale copilului);

  1. b) copii sănătoşi la care se constată o creştere nesatisfăcătoare (sub limita

inferioară a normalului vârstei), datorită absenţei laptelui matern. Creşterea

nesatisfăcătoare a copilului va fi consemnată în fişa de consultaţie medicală a

acestuia, după evaluarea, de către medicul de familie/medicul specialist pediatru sau neonatolog, a tehnicii de alăptare şi a curbei ponderale. Decizia privind acordarea laptelui praf se ia numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

b.1) copilul nu a recuperat greutatea de la naştere după două săptămâni de viaţă;

b.2) copilul cu vârsta cuprinsă între 0 – 8 luni creşte în greutate cu mai puţin de 500

g/lună;

b.3) copilul cu vârsta mai mare de 8 luni creşte în greutate cu mai puţin de 250

g/lună;

  1. c) copil adoptat sau aflat în familie de plasament;
  2. d) cu mamă decedată.

 

  1. Unităţi de specialitate care implementează intervenția: 1. Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; 2. autorităţile adminsitraţiei publice locale; 3. cabinete de asistenţă medicală primară.

 

 

Intervenția 2 – Profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate mică la naştere

  1. Activităţi: administrarea, în timpul spitalizării sau în regim ambulatoriu, după caz, a soluţiilor pentru alimentaţie parenterală şi alimentelor cu destinaţie medicală specială, la copiii cu greutate mică la naştere în scopul recuperării nutriţionale şi prevenirii malnutriţiei protein-calorice.
  2. Beneficiarii intervenţiei:
  3. copii cu greutatea mică la naştere sub 2.500 g;
  4. copii cu greutate de până la 3.000 g până la vârsta de 3 luni
  5. Unităţi de specialitate care implementează intervenția: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

 

Intervenția 3 – Prevenirea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital prin screening neonatal, confirmarea diagnosticului de fenilcetonurie și monitorizarea evoluției bolii

  1. Activităţi:
  2. efectuarea screening-ului neonatal la fenilcetonurie*1) și hipotiroidism congenital:
  3. confirmarea diagnosticului în fenilcetonurie*1):
  4. monitorizarea evoluției fenilcetonuriei*1):

Notă: *1) activitățile se realizează conform Ghidului de diagnostic și tratament în fenilcetonurie aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 51/2017.

  1. Beneficiarii intervenţiei:
  2. pentru screening-ul la fenilcetonurie şi hipotiroidismul congenital: nou-născuţii, la termen și prematuri, din spitalele publice sau private;
  3. pentru confirmarea diagnosticului de fenilcetonurie: copiii cu test pozitiv la screening-ul neonatal;
  4. pentru monitorizare: copiii cu diagnostic de fenilcetonurie care beneficiază în de tratament dietetic.
  5. Unităţi de specialitate care implementează intervenția: Județul Sibiu este arondat la Centrul regional Cluj, din structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.
  6. Consimțământul informat – În conformitate cu prevederile Ghidului de diagnostic și tratament în fenilcetonurie, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 51/2017, pentru efectuarea screeningului neonatal PKU medicul neonatolog /pediatru din cadrul secțiilor/compartimentelor de neonatologie are obligația de a realiza screening-ul în condițiile obținerii consimțământului informat de la mamă.

Mama are dreptul să refuze efectuarea screeningului neonatal PKU, asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului trebuie explicate mamei.

 

 

 

Intervenția 4 – Tratamentul dietetic al copiilor cu fenilcetonurie și alte boli înnăscute de metabolism

  1. Activităţi:
  2. achiziţionarea şi acordarea de alimente cu destinaţie medicală specială la copiii diagnosticaţi cu fenilcetonurie;
  3. achiziţionarea şi acordarea de alimente cu destinaţie medicală specială la copiii diagnosticaţi cu alte boli înnăscute de metabolism.
  4. Beneficiarii intervenţiei:
  5. copii cu diagnostic confirmat de fenilcetonurie;
  6. copii cu diagnostic confirmat de alte boli înnăscute de metabolism.
  7. Unităţi de specialitate care implementează intervenția: Județul Sibiu este arondat la Centrul regional Cluj, din structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.

 

 

Intervenția 5 – Prevenirea deficienţelor de auz prin screening auditiv la nou-născuți;

  1. Activităţi: efectuarea screening-ului auditiv
  2. Beneficiarii intervenţiei: nou-născuţi
  3. Unităţi de specialitate care implementează intervenția: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

 

 

Intervenția 6 – Prevenirea retinopatiei de prematuritate şi a complicaţiilor acesteia, prin screening neonatal, laserterapie şi monitorizarea evoluției bolii

  1. Activităţi:
  2. efectuarea screening-ului retinopatiei de prematuritate prin oftalmoscopie indirectă;
  3. tratamentul retinopatiei de prematuritate prin fotocoagulare laser;
  4. monitorizarea evoluției bolii prin oftalmoscopie indirectă.

(Toate activitățile fiind în conformitate cu ghidului practic al retinopatiei de prematuritate).

  1. Beneficiarii intervenţiei:
  2. nou-născuţii prematuri cu VG </= 34 săptămâni şi Gn </= 2000 g;
  3. nou-născuţii prematuri cu VG > 34 săptămâni şi Gn > 2000 g cu factori de risc perinatali: hipoxie la naştere; sindrom de detresă respiratorie a nou-născutului; ventilaţie mecanică; hemoragie intraventriculară; hiperbilirubinemie; icter prelungit; sepsis neonatal; anemie; enterocolită necrozantă; şoc neonatal pentru care a primit tratament cu dopamină.
  4. Unităţi de specialitate care implementează intervenția: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

 

Intervenția 7 – Prevenţia morbidităţii asociate şi a complicaţiilor, prin diagnostic precoce, precum şi monitorizarea unor afecţiuni cronice la copil

  1. Structura:
  2. astmul bronşic la copil;
  3. afecţiuni generatoare de malabsorbţie/malnutriţie şi diaree cronică la copil;
  4. mucoviscidoza la copil;
  5. imunodeficienţele primare umorale la copil;
  6. afecţiuni generatoare de hepatită cronică la copil.
  7. Activităţi:
  8. efectuarea investigaţiilor paraclinice / explorărilor funcţionale pentru stabilirea precoce a diagnosticului, prevenirea morbidităţii asociate şi monitorizarea ;
  9. acordarea produselor nutriţionale cu destinaţie medicală specială la copiii cu afecţiuni generatoare de malabsorbţie, malnutriţie şi diaree cronică, în ambulatoriu şi în spital;
  10. acordarea medicamentelor pentru tratamentul mucoviscidozei la copil şi susţinerea nutriţională, pe perioada spitalizării.
  11. Beneficiarii intervenţiei:
  12. copii cu prezumţie clinică pentru afecţiunile menţionate;
  13. copii aparţinând unor grupe majore de risc în vederea diagnosticului precoce;
  14. copii cu diagnosticul stabilit, care necesită tratament specific şi monitorizarea clinică, paraclinică şi de laborator a bolii.
  15. Unităţi de specialitate care implementează intervenția: Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu (astmul bronşic la copil; afecţiuni generatoare de malabsorbţie / malnutriţie şi diaree cronică la copil; mucoviscidoza).

 

 

Intervenția 8 – Prevenirea complicaţiilor, prin diagnostic precoce și monitorizare a epilepsiei și a manifestărilor paroxistice non-epileptice la copil

  1. Activităţi: efectuarea investigaţiilor paraclinice: video-EEG, EEG somn, EEG de lungă durată la copii cu epilepsie sau manifestări paroxistice non-epileptice.
  2. Beneficiarii intervenţiei:
  3. copii cu manifestări paroxistice;
  4. copii cu epilepsie diagnosticată.
  5. Unităţi de specialitate care implementează intervenția: Spitalul de Psihiatrie “Dr. G. Preda” Sibiu.

 

 

Intervenția 9

Analiza inegalităţilor în starea de sănătate a copiilor

  1. Activităţi: realizarea unei analize a inegalităţilor în starea de sănătate a copiilor la nivel naţional, regional şi local, sub coordonarea Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” Bucureşti:
  2. mortalitatea infantilă şi a copiilor cu vârsta sub 5 ani;
  3. gradul de utilizare al serviciilor medicale preventive şi curative;
  4. disponibilitatea personalului şi a serviciilor medicale;
  5. calitatea serviciilor medicale;
  6. accesibilitatea.
  7. Beneficiarii intervenției:
  8. copiii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani;
  9. sistemul de sănătate publică.
  10. Unităţi de specialitate care implementează intervenţia:
  11. Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu – Rusescu” Bucureşti; 2. direcţiile de sănătate publică.

 

 

 

 

VI.2. SUBPROGRAMUL DE SĂNĂTATE A FEMEII

 

Domenii de intervenţie:

  1. prevenirea sarcinilor nedorite prin creşterea accesului la servicii de planificare familială;
  2. prevenirea morbidităţii şi mortalităţii materne prin creşterea accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidă şi lehuză;
  3. prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- şi postnatal;
  4. profilaxia sindromului de izoimunizare Rh.

 

  1. Prevenirea sarcinilor nedorite prin creşterea accesului la servicii de planificare familială
  2. Activităţi:
  3. finalizarea prelucrării şi analizei datelor aferente studiului privind sănătatea reproducerii, tipărirea, multiplicarea şi diseminarea rezultatelor;
  4. achiziţia şi acordarea gratuită de contraceptive și dispozitive medicale.

NOTĂ: Contraceptivele și dispozitive medicale se acordă fără plată prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, prin cabinetele de obstetrică-ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital, precum şi prin secţiile de ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere. Categoriile de persoane beneficiare ale acordării gratuite a contraceptivelor și dispozitive medicale sunt şomerii, elevii şi studenții, persoanele care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femeile cu domiciliul stabil în mediul rural, femeile care efectuează un avort, la cerere, într-o unitate sanitar public, precum şi alte persoane fără venituri, care dau declaraţie pe propria răspundere în acest sens.

Toţi furnizorii de servicii medicale de planificare familială incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de contraceptive și dispozitive medicale către direcţiile de sănătate publice teritoriale.

  1. Criterii de selecție a unităților de specialitate care implementează intervenţia: În lista unităţilor de specialitate care implementează intervenţia vor fi incluse unități sanitare cu paturi care au în structură secţii de obstetrică – ginecologie, cabinete de planificare familială sau cabinete de obstetrică-ginecologie, precum și cabinete medicale de asistență medicală primară în cadrul cărora personalul medical deține documente prin care se atestă formarea profesională în domeniul planificării familiale.
  2. Unităţi care implementează intervenţia: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

 

  1. Prevenirea morbidităţii şi mortalităţii materne prin creşterea accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidă şi lăuză
  2. Activităţi:
  3. editarea, tipărirea, multiplicarea şi distribuirea carnetului gravidei şi a fişei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei;
  4. realizarea unei analize a inegalităţilor în starea de sănătate a femeilor la nivel naţional, regional şi local, sub coordonarea Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” Bucureşti: mortalitatea maternă; gradul de utilizare al serviciilor medicale preventive şi curative; disponibilitatea personalului şi a serviciilor medicale; calitatea serviciilor medicale; accesibilitatea.
  5. Unităţi de specialitate care implementează intervenţia:
  6. Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” Bucureşti; 2. direcţiile de sănătate publică.

 

 

  1. Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- şi postnatal
  2. Activităţi: efectuarea următoarelor investigaţiilor paraclinice în vederea identificării riscului şi diagnosticului de boală genetică:
  3. Beneficiarii intervenţiei:
  4. gravide cu risc obstetrical moderat sau înalt
  5. persoanele din cadrul cuplurilor care decid să aibă un copil, dacă provin din familiile bolnavilor cunoscuţi cu diagnostic clinic de boală genetică, neconfirmată prin teste genetice, cu risc de transmitere la descendenţi: testare genetică, la recomandarea medicilor de specialitatea genetică medicală;
  6. bolnavi cu istoric familial de boală genetică sau cu semne clinice sugestive pentru boală genetică: testare genetică, la recomandarea medicilor de specialitatea genetică medicală. Testarea genetică la copiii cu afecţiuni neuropsihice cronice la care se suspicionează o cauză genetică prin asocierea de aspecte dismorfice, malformaţii şi prin excluderea altor cauze medicale (traumatisme, infecţii, boli cerebrovasculare) se realizează la recomandarea medicului de specialitatea neurologie pediatrică sau psihiatrie infantilă.

 

Conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 12/2004 pentru adoptarea Protocolului privind Metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, Carnetului gravidei şi Anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, cu modificările ulterioare, gravida cu risc obstetrical moderat sau înalt este gravida aflată în una dintre situaţiile următoare:

  1. primipare în vârstă de peste 35 de ani;
  2. purtătoare a mutaţiilor genetice;
  3. boală genetică;
  4. anomalii ale cantităţii de lichid amniotic (oligo/hidramnios)
  5. antecedente de deces fetal ante/neonatal sau de făt malformat;
  6. anomalii de dezvoltare a fătului;
  7. retard de creştere intrauterină a fătului (sub 10 percentile).

 

  1. C. În lista unităţilor de specialitate care implementează intervenţia sunt incluse spitalele care îndeplinesc criteriile prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1358/2014 privind înființarea rețelei de genetică medicală referitoare la structura organizatorică, dotarea minimală pentru laboratorul de genetică şi la încadrarea cu personal medical.

 

  1. Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh
  2. Activităţi: administrarea imunoglobulinei umane anti-D antepartum sau postpartum.
  3. Beneficiarii intervenţiei:
  4. lehuze Rh negative, cu copii Rh-pozitiv, fără anticorpi anti-D, în primele 72 ore după naştere;
  5. gravide Rh negative, cu parteneri conceptuali Rh pozitivi, în următoarele cazuri:

avort spontan, terapeutic sau la cerere; sarcină extrauterină; molă hidatiformă; deces intrauterin al fătului (trim. II sau III de sarcină); traumatism abdominal pe parcursul sarcinii (trimestrul II sau III de sarcină); proceduri obstetricale invazive efectuate în scop diagnostic terapeutic sau terapeutic (biopsia de vilozități coriale, amniocenteza, cordocenteza, versiunea cefalică externă, îndepărtarea manuală a placentei).

  1. În lista unităţilor de specialitate care implementează intervenţia sunt incluse spitalele care îndeplinesc următoarele criteriile: au în structură secţii / compartimente de obstetrică – ginecologie și sunt clasificate în nivelul 3 sau 2, au relaţie contractuală pentru furnizarea serviciilor medicale spitaliceşti de specialitate obstetrică-ginecologie în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și asigură determinarea anticorpilor anti-D în cadrul laboratorului de investigaţii paraclinice din structura proprie sau în baza unui contract încheiat cu un laborator de analize medicale aflat în relaţie contractuală pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice.

Programele naţionale sunt un ansamblu organizat de activităţi şi servicii, instituite prin lege în scopul prevenirii şi tratării unor boli cu consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei şi, în unele cazuri (SIDA, TBC), cu risc epidemiologic crescut.

În anii 2015 şi 2016, conform OMS 386/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 221/01.04.2015,privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, în judeţul Sibiu se derulează următoarele programe de sănătate publică finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii:

1. Programele naţionale de boli transmisibile:

1.1. Programul naţional de vaccinare;
1.2. Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;
1.3. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV;
1.4. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei;
1.5. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei;

2. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;

3. Programul naţional de securitate transfuzională;

4. Programele naţionale de boli netransmisibile:

4.1. Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:

  • Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş-Papanicolau la populaţia feminină eligibilă în regim de screening.

4.2. Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică;
4.3. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană:

  • Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;
  • Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer.

4.4. Programul naţional de boli endocrine;

5. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;

5.1. Intervenţii pentru un stil de viaţă sănătos

5.2. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei, ce include:

     5.2.1 evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor;

     5.2.2 evaluarea stării de sănătate a populaţiei generale.

6. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului:

6.1. Subprogramul de nutritie si  sănătate a copilului;
6.2. Subprogramul de sănătate a femeii.

7. Programul naţional de tratament în străinătate.

Programele naţionale de sănătate publică prezentate mai sus sunt derulate de către Ministerul Sănătăţii. Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate publică menţionate provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.

Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea implementării programelor naţionale de sănătate publică la nivel naţional se realizează de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate în mod direct sau prin intermediul unităţilor naţionale/regionale de asistenţă tehnică şi management ale programelor naţionale de sănătate publică.

În vederea implementării programelor naţionale de sănătate publică, direcţiile de sănătate publică, au următoarele atribuţii:

a) încheie contracte pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică; monitorizează derularea acestora şi asigură decontarea bunurilor şi serviciilor contractate şi realizate, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la deschiderea de credite bugetare realizată de Ministerul Sănătăţii;

b) monitorizează modul de implementare al programelor naţionale de sănătate publică;

c) centralizează trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate publică raportaţi de unităţile de specialitate;

d) transmit unităţilor de asistenţă tehnică şi management, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, sau după caz, Agenţiei naţionale pentru programe de sănătate, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate publică; indicatorii centralizaţi în cadrul subprogramului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin se vor transmite şi Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti;

e) monitorizează consumul de medicamente sau materiale sanitare, precum şi stocurile proprii şi cele raportate de unităţile de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică; transmit unităţilor de asistenţă tehnică şi management lunar, cumulat de la începutul anului, situaţia centralizată a stocurilor valorice, în termen de 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, conform machetei de raportare prevăzută în norme tehnice; trimestrial, în termen de 20 de zile după încheierea perioadei de raportare, situaţia centralizată a stocurilor va fi însoţită de balanţa de stocuri cantitativ-valorică după preţ întocmită şi raportată de fiecare unitate de specialitate care implementează programele/subprogramele naţionale de sănătate publică, conform machetei de raportare prevăzută în normele tehnice;

f) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal de către unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

g) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii din unităţile de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică;

h) transmit unităţii de asistenţă tehnică şi management, sau după caz Agenţiei naţionale pentru programe de sănătate, în termen de 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, raportul de activitate; raportul de activitate centralizat cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentele norme, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate publică; în cazul Subprogramului naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, raportul de activitate se transmite Institutului Naţional de Sănătate Publică;

i) transmit unităţilor de asistenţă tehnică şi management, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor;

j) realizează publicarea pe site-ul propriu a bugetului alocat pentru derularea programelor naţionale de sănătate publică, detaliat pe surse de finanţare, titluri bugetare, programe/subprogram şi unităţi sanitare care le implementează, în termen de maximum 10 zile de la comunicarea acestuia de către Agenţia naţională pentru programe de sănătate; verifică publicarea pe site-ul unităţilor de specialitate care derulează programele naţionale de sănătate a bugetelor alocate detaliat pe surse de finanţare şi programe/subprograme naţionale de sănătate publică; 

k) realizează publicarea pe site-ul propriu a execuţiei înregistrate pentru derularea programelor naţionale de sănătate publică, detaliat pe surse de finanţare, titluri bugetare, programe/subprograme şi unităţi sanitare care le implementează, în termen de maximum 20 zile după realizarea deschiderilor de credite; verifică publicarea pe site-ul unităţilor de specialitatea execuţiei înregistrate pentru derularea programelor naţionale de sănătate publică, detaliat pe surse de finanţare şi programe/subprograme naţionale de sănătate publică.

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.